6 DECEMBRIE 2024 ROMÂNIA în CRIZĂ CONSTITUȚIONALĂ și POLITICĂ !
PROPUNERI DE REDRESARE
Președintelui Klaus Werner Iohannis, președinte al României din 2014 i-au expirat ambele mandate pe 21 decembrie 2024. Au avut loc alegeri în care populația a ales un alt președinte, Călin Georgescu, care a primit cele mai multe voturi în ambele tururi de scrutin. Pe 6 decembrie 2024, la al doilea tur de scrutin pornit în străinătate aprox 80% din voturi au fost pentru acelaș ales: Călin Georgescu, Din cauza preferinței poporului, conducerea guvernamentală a decis închiderea tuturor secțiilor de votare fără a exista motive temeinice. În acest moment, România are un președinte ilegitim, care se crede a fi președinte cu putere de decizie. Nu mai are imunitate, nu are drept drept de semnătură, nu are drept de decizie. Și totuși, jucând rolul președintelui a propus noul prim ministru. Cu toții căutăm posibilitați pașnice și legale pentru a pune in functiune noul presedinte ales de populație dar renegat de președintele uzurpator.
Când un fost președinte refuză să cedeze puterea, este clar, o criză constituțională și politică gravă. Există mai multe posibilități pașnice și legale pentru a rezolva această problemă. În funcție de contextul juridic și politic al țării, iată câteva abordări generale ce trebuie luate în seamă, ținând cont de existența CORUPȚIEI angajaților de pe posturi de influiență și decizie.
- Aplicarea Constituției și a legii
– Validarea noului mandat:: Instituțiile abilitate (de exemplu, Curtea Constituțională, Comisia Electorală) ar trebui să confirme oficial rezultatele alegerilor și să valideze mandatul noului președinte. Acest lucru ar întări legitimitatea noului lider.
– Recurgerea la justiție: Dacă fostul președinte refuză să cedeze funcția, instituțiile juridice pot emite ordine care să impună respectarea constituției și a legii.
- Intervenția Parlamentului
– Parlamentul, în calitate de organ reprezentativ, poate adopta o rezoluție sau măsuri legale care să clarifice tranziția de putere.
– În unele sisteme, parlamentul poate iniția proceduri pentru suspendarea sau sancționarea fostului președinte dacă acesta refuză să respecte prevederile legale.
- Presiunea instituțiilor de stat
– Forțele de securitate: Poliția sau armata, dacă sunt loiale constituției, nu ar trebui să sprijine fostul președinte. Ele pot fi esențiale în facilitarea tranziției pașnice de putere.
– Administrația publică: Aparatul guvernamental trebuie să recunoască noul președinte și să înceteze colaborarea cu fostul lider.
- Medierea internațională
– În cazul în care situația internă devine tensionată, organizații internaționale (cum ar fi Națiunile Unite, Uniunea Africană, Uniunea Europeană etc.) sau state terțe pot oferi mediere pentru a asigura o tranziție pașnică.
– Presiunea diplomatică, sancțiunile internaționale sau retragerea recunoașterii diplomatice pentru fostul președinte pot fi folosite ca mijloace de influență.
- Mobilizarea opiniei publice
– Proteste pașnice: Cetățenii pot organiza proteste și demonstrații pentru a cere respectarea rezultatelor alegerilor.
– Susținerea societății civile: Organizațiile neguvernamentale și grupurile civice pot contribui la consolidarea presiunii asupra fostului lider.
6. Negocieri directe: Autoritățile abilitate pot negocia cu fostul președinte o retragere onorabilă. De exemplu, i se pot garanta anumite privilegii (cum ar fi imunitatea temporară sau protecția personală) pentru a facilita tranziția.
- Apel la populație: Noul președinte poate face un apel direct la cetățeni, cerându-le să sprijine tranziția pașnică și să respingă orice tentative ilegale de uzurpare a puterii.
- Este important ca toate măsurile luate să respecte drepturile omului, să fie proporționale și să evite escaladarea conflictelor. Tranziția democratică de putere este un element esențial pentru stabilitatea unei națiuni.
- Numirea unui prim-ministru făcută de un președinte care refuză să cedeze puterea după încheierea mandatului său nu este valabilă din punct de vedere legal, în majoritatea cazurilor. Iată de ce:
- Lipsa legitimității și autorității legale
– Odată ce mandatul unui președinte a expirat și rezultatele alegerilor au fost validate, fostul președinte nu mai are autoritatea constituțională de a lua decizii, inclusiv numirea unui prim-ministru.
– Orice decizie luată de acesta este, prin definiție, nulă sau contestabilă, deoarece el nu mai reprezintă legal statul.
- Rolul Constituției și al instituțiilor
– Într-un stat democratic și de drept, Constituția reglementează foarte clar cine are dreptul să numească un prim-ministru. Această prerogativă revine de obicei președintelui în funcție.
– Dacă instituțiile recunosc noul președinte ales, orice acțiune a fostului președinte este considerată neconstituțională.
- Posibilitatea de contestare
– Deciziile fostului președinte pot fi contestate în justiție, iar instanțele constituționale sau administrative pot anula actul de numire.
– Parlamentul poate respinge validarea noului prim-ministru, mai ales dacă acesta este numit de un fost lider fără autoritate legală.
- Riscurile de instabilitate politică
– Dacă un prim-ministru acceptă numirea din partea unui președinte care nu mai este legitim, acest lucru poate crea o diviziune gravă între instituțiile statului, generând instabilitate politică și administrativă.
– Într-un astfel de caz, este important ca alte instituții (de exemplu, Parlamentul, Curtea Constituțională sau forțele de securitate) să rămână fidele ordinii constituționale.
- Recunoașterea internațională
Comunitatea internațională nu recunoaște de obicei deciziile liderilor care se află ilegal la putere. Numirea unui prim-ministru în astfel de condiții nu ar avea niciun suport extern.
Concluzie
– Numirea unui prim-ministru de către un președinte uzurpator este nelegitimă și contestabilă atât intern, cât și internațional. Soluția este să se insiste asupra respectării constituției și să se sprijine instituțiile statului în recunoașterea noului președinte, pentru a asigura funcționarea legală a executivului.
AȘTEPTĂM SĂ NE SCRIEȚI PUNCTELE DVS DE VEDERE!
ASOCIAȚIA MIȘCAREA PENTRU PACE din ROMÂNIA,
CIF 49430817 / 18.01.2024 First Bank SA : RO23 PIRB 4202 7880 1500 1000
Sucursala Unirea Brătianu SWIFT: PIRBROBU
https://miscareapentrupace.ro/ info@miscareapentrupace.ro
INFORMAȚI-VĂ! IMPLICAȚI-VĂ!
https://www.zf.ro/eveniment/de-ce-au-fost-anulate-alegerile-motivatia-ccr-22598231