UNIUNEA EUROPEANĂ
Obiective și valori
Obiectivele Uniunii Europene în interiorul frontierelor sale
Obiective
Obiectivele Uniunii Europene în interiorul frontierelor sale sunt:
- să promoveze pacea, valorile europene și bunăstarea cetățenilor săi
- să ofere libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, luând, în același timp, măsuri adecvate la frontierele externe pentru a reglementa azilul și imigrația și pentru a preveni și combate criminalitatea
- să creeze o piață internă
- să asigure o dezvoltare durabilă bazată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, să mențină o economie de piață deosebit de competitivă care să favorizeze ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social
- să îmbunătățească și să protejeze calitatea mediului
- să promoveze progresul tehnic și științific
- să combată excluziunea socială și discriminarea
- să promoveze justiția și protecția socială, egalitatea între femei și bărbați și protecția drepturilor copilului
- să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială și solidaritatea între țările UE
- să respecte diversitatea culturală și lingvistică a popoarelor sale
- să creeze o uniune economică și monetară a cărei monedă să fie euro.
Obiectivele UE pe plan mondial sunt:
- să își susțină și să își promoveze valorile și interesele
- să contribuie la menținerea păcii și securității pe planetă și la dezvoltarea sa durabilă
- să promoveze solidaritatea și respectul reciproc între popoare și să contribuie la asigurarea unui comerț liber și echitabil, la eradicarea sărăciei și la protecția drepturilor omului
- să asigure respectarea strictă a dreptului internațional.
Obiectivele UE sunt prevăzute la articolul 3 din Tratatul de la Lisabona.
Valori
Uniunea Europeană este întemeiată pe următoarele valori:
Demnitatea umană
Demnitatea umană este inviolabilă. Trebuie să fie respectată și protejată și constituie baza propriu-zisă a drepturilor fundamentale.
Libertatea
Libertatea de mișcare le dă cetățenilor dreptul de a se deplasa și stabili în mod liber pe teritoriul Uniunii. Libertățile individuale, cum ar fi respectul față de viața privată, libertatea de gândire, libertatea religioasă, libertatea de întrunire, dreptul la informație și libertatea de exprimare, sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE.
Democrația
Democrația reprezentativă este piatra de temelie a funcționării Uniunii Europene. Un cetățean european se bucură automat de drepturi politice. Toți cetățenii din UE au dreptul de a candida și de a vota la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile naționale organizate în țara de reședință sau în țara de origine.
Egalitatea
Egalitatea presupune drepturi egale în fața legii pentru toți cetățenii. Principiul egalității între femei și bărbați stă la baza tuturor politicilor europene și reprezintă piatra de temelie a integrării europene. Se aplică în toate domeniile. Principiul plății egale pentru muncă egală a fost integrat în Tratatul de la Roma din 1957.
Statul de drept
UE se bazează pe statul de drept. Tot ce face UE derivă din tratate, asupra cărora au convenit toate statele membre, în mod voluntar și democratic. Dreptul și justiția sunt protejate de un organism judiciar independent. Țările membre au conferit competență judiciară definitivă Curții Europene de Justiție, ale cărei hotărâri trebuie respectate de toată lumea.
Drepturile omului
Drepturile omului sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a UE. Acestea includ dreptul de a nu fi discriminat pe motive de sex, origine etnică sau rasială, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul de a obține acces la justiție.
Obiectivele UE sunt prevăzute la articolul 2 din Tratatul de la Lisabona și Carta drepturilor fundamentale a UE.
În 2012, UE a primit Premiul Nobel pentru Pace ca recompensă pentru susținerea unor cauze majore precum pacea, reconcilierea, democrația și drepturile omului în Europa.
Instrumentul european pentru pace
Pentru a-și îmbunătăți capacitatea de prevenire a conflictelor, de promovare a păcii și de consolidare a securității internaționale, UE a instituit un nou fond extrabugetar: Instrumentul european pentru pace.
La 22 martie 2021, Consiliul a adoptat o decizie de instituire a Instrumentului European pentru Pace (IEP).
IEP este un instrument extrabugetar menit să consolideze capacitatea UE:
– de a preveni conflictele
– de a promova pacea
– de a consolida securitatea internațională
Acesta permite, de asemenea, finanțarea unor acțiuni operaționale cu implicații militare sau în domeniul apărării în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC).
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european-peace-facility/
Cooperarea UE în materie de securitate și apărare
Pentru a-și proteja mai bine cetățenii și pentru a-și apăra valorile, UE trebuie să ia măsuri strategice în domeniul apărării și să își sporească capacitatea de a acționa în mod autonom.
Campanii hibride:
Cum consolidează UE securitatea și apărarea?
Instrumentul european pentru pace
Misiuni și operații civile și militare
Strategia spațială a UE pentru securitate și apărare
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/defence-security/
Securitatea cibernetică în programul național de redresare și reziliență – 2022 – 2025
„Măsurile din planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României vizează să faciliteze tranziția verde și digitală a țării, precum și să se concentreze asupra tineretului prin consolidarea sectorului educației plan ce urmează a fi pus în aplicare până în 2026..
PNRR al României include 64 de reforme repartizate în șase piloni care, împreună cu investițiile planificate, urmăresc ca economia țării să devină mai rezilientă, mai verde și mai digitală.
Majoritatea reformelor sunt planificate în cadrul pilonului „Reziliența sanitară și economică și socială.” Unele dintre aceste măsuri se referă:
– la consolidarea capacităților în sectorul sănătății (gestionarea sănătății și resursele umane),
– la reformarea sistemului de protecție pentru adulții cu handicap și
– la combaterea corupției.
Pilonul „Tranziția verde” include măsuri de consolidare a cadrului de reglementare pentru:
– gestionarea durabilă în sectorul apei și al apelor uzate, de
– elaborare a unei noi strategii naționale pentru păduri și de
– îmbunătățire a administrării corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic.
Aproximativ 17% dintre măsurile de reformă se referă la:
– acțiuni în sistemele fiscale și de pensii, precum și
– acțiuni care consolidează climatul de afaceri.
Exemple suplimentare de reforme din cadrul PNRR-ului:
– Îmbunătățirea administrării gestionării deșeurilor și tranziția către o economie circulară
– decarbonizarea drumurilor în concordanță cu principiul „poluatorul plătește”
– Reforma pieței energiei electrice
– Înverzirea bugetului
– Cadrul strategic, legislativ și procedural pentru sprijinirea rezilienței seismice a clădirilor …
– Cadrul pentru definirea arhitecturii unui sistem guvernamental de cloud
– Tranziția către obiectivele UE în materie de conectivitate pentru 2025 în vederea accelerării implementării tehnologiei 5G
Securitatea cibernetică a entităților publice și private
– Creșterea competențelor digitale pentru serviciul public și educația digitală
– Digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)
– Introducerea serviciilor vamale electronice
– Revizuirea cadrului fiscal
– Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare
– Reducerea poverii administrative pentru întreprinderi
Graficul „Resurse globale” din plan este dedicat acțiunilor verzi, acțiunilor digitale și se preconizează că mai multe măsuri din PNRR vor contribui la prioritățile orizontale, și anume la:
– garantarea egalității și a includerii sociale,
– egalitatea de gen,
– minoritățile, persoanele vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap și persoanele în vârstă.
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2022/733641/EPRS_BRI(2022)733641_RO.pdf
Prezentul document li se adresează deputaților și membrilor personalului Parlamentului European și a fost elaborat ca material de referință pentru a-i sprijini în desfășurarea activității lor parlamentare.