DATORIILE ȘI INFLAȚIA ROMÂNIEI – IMPACTUL ASUPRA CETĂȚENILOR
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de domnul Jan Kees Martijn, a vizitat România în perioada 5–8 noiembrie 2024, pentru a analiza situația economică și financiară a țării. În urma vizitei, FMI a făcut câteva previziuni despre viitorul economic al României, subliniind impactul inflației și al datoriilor publice asupra economiei.
Inflația și provocările economice
Pentru prezent, FMI prognozează o creștere medie anuală a prețurilor de 5,3%, urmată de o nouă creștere de 3,6% în 2025. După creșterea prețurilor cu 10,4% din 2023, cetățenii români suferă enorm din cauza majorărilor necontrolabile și sălbatice la prețurile în continuă creștere, invers proporționale cu veniturile lor. La nivel global, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că datoriile ridicate și încetinirea economică ar putea afecta stabilitatea multor state, inclusiv România.
Situația datoriei publice
România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat nivel al datoriei publice din istoria sa recentă. În luna august, datoria publică a României a ajuns la 886,9 miliarde de lei, reprezentând 52,7% din PIB. Aceasta reprezintă o creștere majoră față de 2019, când datoria publică totală era sub 80 de miliarde de euro. În prezent, împrumuturile guvernamentale au ajuns la aproape 200 de miliarde de euro, iar aceste datorii mari implică un cost semnificativ pentru România, fiind rambursate prin dobânzi mari și impactând direct bugetul de stat.
Pentru a susține datoria publică, guvernul continuă să contracteze împrumuturi de pe piețele externe și de la cetățenii români, prin vânzarea de titluri de stat. Aceste titluri de stat, împreună cu obligațiunile, reprezintă peste 80% din totalul datoriei publice guvernamentale, reflectând dependența României de finanțarea externă și internă pentru a susține bugetul.
Impactul asupra cetățenilor
Venitul mediu al cetățenilor români este printre cele mai mici din Europa, în timp ce costurile vieții continuă să crească. Mulți români trăiesc cu venituri de 300–500 de euro lunar, insuficiente pentru a face față majorărilor de prețuri. În plus, costul ridicat al vieții împreună cu împrumuturile naționale mari îngreunează situația cetățenilor, care simt povara acestor datorii prin taxele și impozitele mărite pentru acoperirea împrumuturilor publice.
Comparație cu perioada pre-1989
Înainte de 1989, România avea un nivel de independență economică mai ridicat și o datorie externă minimă. După această perioadă, industria a suferit un declin major, iar investițiile în infrastructură și producție au scăzut, ceea ce a dus la o creștere a dependenței de împrumuturi externe. Astăzi, România nu mai dispune de aceleași resurse și capacități industriale, iar datoriile externe și interne continuă să crească, afectând sustenabilitatea economică a țării.
Datoriile României pentru apărare și contribuțiile internaționale
În ultimii ani, România a crescut semnificativ investițiile în apărare și a sprijinit Ucraina în contextul războiului din regiune. Cheltuielile pentru apărare includ achiziționarea de rachete, drone, avioane de luptă și alte echipamente militare moderne. Contribuțiile la NATO, Uniunea Europeană și alte organizații internaționale implică o alocare substanțială din buget, contribuind la creșterea datoriei publice.
În 2024, România a contractat un împrumut direct de 920 de milioane de dolari de la Statele Unite, printr-un program de Finanțare Militară Externă (FMF). Aceste cheltuieli reflectă angajamentele internaționale ale României, însă ele reprezintă și o presiune adițională asupra bugetului, generând o datorie semnificativă care trebuie achitată în viitor.
Concluzie: Încotro se îndreaptă România?
România se confruntă cu o povară tot mai mare a datoriilor publice și cu un ritm lent de reducere a inflației. În timp ce investițiile în apărare și contribuțiile la organizațiile internaționale sunt necesare pentru a menține stabilitatea în regiune, ele pun presiune pe buget și afectează indirect nivelul de trai al cetățenilor. Fără reforme structurale și politici economice solide, datoriile mari și creșterea costurilor ar putea împiedica România să își asigure stabilitatea economică pe termen lung.
Întrebarea rămâne: care vor fi măsurile adoptate pentru a gestiona aceste datorii și pentru a îmbunătăți viața cetățenilor? Pe măsură ce guvernul va continua să împrumute bani pentru a acoperi datoriile existente, va fi esențial să prioritizeze măsurile care să asigure un trai decent populației și să aducă o dezvoltare economică reală.
https://www.bnr.ro/Fondul-Monetar-International-(FMI)–1447-Mobile.aspx
Pe 8 noiembrie 2024, cu ocazia sosirii în România a reprezentanților Fondului Monetar Internațional o delegație din partea Asociației Mișcarea pentru Pace din România a organizat o adunare publică la sediul FMI, ocazie cu care a depus următoarea scrisoare:
În atenția domnilor Jan Kees Martijn și Geoff Gottlieb,
Stimați domni,
„Cu ocazia vizitei dumneavoastră în România, Asociația Mișcarea pentru Pace din România dorește să vă transmită aprecierea pentru atenția pe care o acordați constant situației economice și financiare din țara noastră. Suntem recunoscători pentru analizele pe care le efectuați și pentru implicarea dumneavoastră în eforturile de îmbunătățire a stabilității economice.
Deși România nu are în prezent un acord de finanțare activ cu FMI, suntem conștienți că guvernul României menține un nivel ridicat de cheltuieli, taxe și contribuții către diferite instituții internaționale, situație care contribuie la creșterea deficitului bugetar. Datoria externă a României depășește în acest moment 200 de miliarde de dolari, iar măsurile economice propuse se traduc adesea în noi taxe și impozite care afectează populația.
În acest context, observăm cu îngrijorare că recomandările formulate de FMI pentru ajustarea deficitului bugetar vizează de cele mai multe ori măsuri fiscale ce împovărează populația, în loc să susțină sectoarele industriale și agricole. Aceste măsuri conduc la creșteri constante ale prețurilor și la un nivel tot mai greu de suportat al impozitelor, afectând în mod direct calitatea vieții cetățenilor români. În consecință, nivelul de trai este în scădere, iar mulți antreprenori și fermieri români se confruntă cu dificultăți semnificative, unii fiind nevoiți să își închidă afacerile.
În anul 2023, deficitul bugetar al României a atins 6,6% din PIB, iar estimările sugerează că acesta ar putea ajunge la 7% până în 2025, în mare parte din cauza cheltuielilor publice crescute, inclusiv pentru salariile și pensiile din sectorul public. Inflația se menține ridicată, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor, cu un venit mediu pe cap de locuitor estimat la aproximativ 7.500 USD pe an, în timp ce cheltuielile de bază pentru gospodării sunt de circa 5.500 USD pe an.
Asociația noastră consideră că redresarea economică nu trebuie realizată prin măsuri care să împovăreze cetățenii sau prin vânzarea resurselor naționale. Susținem că este esențial să se găsească soluții care să stimuleze dezvoltarea economică prin sprijinirea producătorilor locali, a antreprenorilor și a fermierilor, evitând măsurile care conduc la dificultăți economice pentru cetățeni.
În calitate de reprezentanți ai FMI, vă rugăm să luați în considerare propuneri care să sprijine economia României fără a pune presiune suplimentară pe populație. Solicităm identificarea unor soluții care să sprijine creșterea sustenabilă, protejând, totodată, nivelul de trai al cetățenilor și asigurând o economie echitabilă pentru toți.
Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru deschiderea de a colabora cu scopul de a susține un viitor mai prosper pentru România.”
Cu stimă, PREȘEDINTE, Alexandrinna G Mihail
Asociația Mișcarea pentru Pace din România, 08.11.2024