Politici

Mișcarea Pentru Pace

CONSILIUL SUPERIOR DE SECURITATE al ROMÂNIEI                                       – ȘEDINȚE și RAPOARTE 

 

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) este autoritatea administrativă autonomă din România, aflată sub  controlul Parlamentului României și care are atribuții în organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Președintele României conduce lucrările CSAT, prim-ministrul al Guvernului României îndeplinind funcția de vicepreședinte al consiliului. Ceilalți membrii ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt:

Ministrul Apărării Naționale, Ministrul Administrației și Internelor, Ministrul Afacerilor Externe, Ministrul Justiției, Ministrul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministrul Finanțelor Publice, Directorul Serviciului Român de Informații, Directorul Serviciului de Informații Externe, Șeful Statului Major General.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-au desfasurat astfel:

PE SCURT:

 România va deveni astfel cel mai mare contribuitor cu trupe în cadrul operației, cu un efectiv de peste o mie de militari, atât dislocați în teatru, cât și în cadrul rezervelor operației.

Membrii CSAT au aprobat forțele Armatei României și ale Ministerului Afacerilor Interne care vor putea fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2024.

Astfel, Armata României va putea pune la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024, un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

Ministerul Afacerilor Interne va putea participa la astfel de misiuni și operații cu 2.462 militari și polițiști, dintre care 359 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.103 vor fi în așteptare pe teritoriul național, dislocabili la ordin.

Elementul de noutate îl reprezintă suplimentarea participării cu o companie stat major și deservire la operația EUFOR Althea, în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina.

Ședințe și rapoarte CSAT

 Rapoartele CSAT trebuie prezentate Parlamentului, iar, după obținerea aprobării, acestea pot fi publicate în Monitorul Oficial al României. Până în momentul de față, februarie 2023, au fost făcute publice raportele de până în anul 2015 [10]. Lipsa de transparență în acest sens fiind criticată de către presă.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Suprem_de_Ap%C4%83rare_a_%C8%9A%C4%83rii#cite_note-legea415-4

 2023 – 06 iulie

În cadrul CSAT, a fost subliniată importanța Summitului NATO de la Vilnius în privința luării unor decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce privește adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic.

Acestea sunt decizii pentru care România lucrează constant și care vor putea contribui la atingerea unui înalt nivel de securitate și apărare pentru țara noastră.

România este pregătită să contribuie la efortul aliat atât din postura de stat gazdă al unor structuri multinaționale NATO, cât și prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru Apărare, începând cu acest an.

România a fost și va continua să fie un susținător activ al aspirațiilor euroatlantice ale Kievului, fapt evidențiat și prin Declarația comună pentru susținerea de către țara noastră a perspectivei euroatlantice a Ucrainei, semnată de către Președintele Klaus Iohannis și Președintele Volodîmîr Zelenski în marja Summitului Comunității Politice Europene din Republica Moldova, din 1 iunie.

Totodată, România va continua să acorde atenție specială și să încurajeze menținerea angajamentului sporit al aliaților în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odată cu războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Securitatea Republicii Moldova și cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică.

România a fost și rămâne un susținător constant al politicii Ușilor Deschise a NATO, și, în acest sens, va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianță.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius.

Totodată, în cadrul ședinței CSAT a fost analizată și implicarea României într-un proiect transatlantic nou, și anume crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16.

Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane.

Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina.

Acest hub regional de instruire va acoperi cerințele de pregătire din partea aliaților și a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziționarea ca lider regional în domeniul instruirii piloților F-16, contribuind astfel la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică.”

2023 – 06 iulie (pe scurt)

Dezbătute și aprobate:

– decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic

– adaptarea militară pe termen mediu și lung

– asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei apărări înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic.

– atingerea unui înalt nivel de securitate și apărare pentru țara noastră.

– să contribuie la efortul aliat ca stat gazdă

– să contribuie la efortul aliat prin suplimentarea la 2,5% din PIB pentru apărare, începând cu acest an.

– susținător activ al aspirațiilor euroatlantice ale Kievului

– să încurajeze menținerea angajamentului sporit al aliaților în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova,

– securitatea Moldova si Ukraina sunt-legate de securitatea transatlantică.

– să sprijine activ aderarea Suediei la Alianță.

– s-au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius.

– crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16.

Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane.

piloților F-16, contribuind astfel la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică.”

– România va continua să fie un susținător activ al aspirațiilor euroatlantice ale Kievului.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Suprem_de_Ap%C4%83rare_a_%C8%9A%C4%83rii#cite_note-legea415-4

https://www.presidency.ro/ro/media/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1688657369

https://www.presidency.ro/ro/media/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1688657369

https://csat.presidency.ro/

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26379317-sedinta-consiliului-suprem-aparare-tarii-subiecte-urmeaza-discute.htm

https://www.gds.ro/politica/national/2023-07-06/sedinta-a-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii-la-ora-17-00/